Fără apă, fără curent electric, fără caldură sau medicamente, uneori chiar şi fără mîncare... un milion jumătate de palestinieni trăiesc în Fîşia Gaza ca într-o cuşcă.

„Pentru mulţi dintre noi e un calvar să avem grijă de nou-născuţi şi de copiii mici. Şi ştii de ce? Pentru că fac pe ei. Nu avem apă, nici scutece. Imaginează-ţi cum ne descurcăm?”, povesteşte Mohamed, tată a patru copii.

Fără apă curentă, cu o lipsă acută de mîncare, fără căldură iarna, fără posibilitatea de a pleca din zonă, neputincioşi în faţa bolnavilor, cei un milion şi jumătate de palestinieni duc o adevărată viaţă de coşmar. Cauzată nu doar de atacul brutal de 17 zile al Forţelor Armate Israeliene. De mai bine de trei ani, situaţia din această zonă nu face altceva decît să se înrăutăţească. Israelul pretinde că vrea să înceteze atacurile cu bombă asupra Fîşiei Gaza. Nu înainte, însă, de a lua în calcul tot felul de strategii. “Gaza nu este un caz de subdezvoltare economică. Este un caz unic şi crud de subdezvoltare deliberată”, scrie istoricul israelian Avi Shlaim. “O să facem în aşa fel încît Fîşia Gaza să rămînă cu cîţiva zeci de ani în urmă”, a declarat un membru al cabinetului israelian. Şi au reuşit.

În august 2005 Guvernul Ariel Sharon a ordonat evacuarea coloniilor de evrei din Fîşia Gaza, iar reprezentanţii organismelor financiare internaţionale prevedeau un viitor surprinzător. Palestinienii nu au sărbătorit evacuarea. Nici un suflet nu a ieşit în stradă. Sunt sătui să tot audă promisiuni.

Ieri, Gaza înfăţişa imagini terifiante. Poate mai tragice decît în toate celelalte zile. Magnitudinea dezastrului este şi mai crudă pentru cei aproape 3.000 de răniţi din atentatele israeliene şi pentru bolnavi, care îşi duc ultimele clipe de viaţă în suferinţă. Dar asta nu e nimic nou. Alte 300 de persoane au murit în 2008 pentru că nu au beneficiat de îngrijiri medicale. Guvernul israelian şi cel egiptean au interzis ca bolnavii să fie îngrijiţi în afara Gazei. Au fost cazuri grave. O familie a obţinut în cele din urmă permisunea de a pleca de la serviciile secrete israeliene. Prea tîrziu. Bolnavul fusese îngropat cu cîtva zile înainte.

E tragic şi pentru medicii care luptă pentru rezolvarea unei situaţii disperate. Datele Agenţiei Naţiunilor Unite sunt mai mult decît grăitoare: 70% dintre pacienţii cronici şi-au întrerupt tratamentul şi mai mult de 50% dintre bolnavi nu pot să ajungă la un spital. Deja se vorbeşte despre riscul apariţiei unor epidemii. Serviciile de epidemiologie, cele prenatale şi laboratoarele şi-au suspendat activitatea; campaniile de vaccinare s-au întrerupt în spitale şi centrele de îngrijiri. Din 58 de spitale, 34 funcţionează cu generatoare. În zonă, electricitatea este un lux.

Trei din patru familii stau pe întuneric. Este frig şi riscul de hipotermie în cazul copiilor este cît se poate de ridicat. „Majoritatea caselor au feresterele distruse şi oamenii sunt nevoiţi să pună nailoane în geamuri. Cei care au totuşi ferestre, le ţin deschise pentru ca suflul exploziei să nu îi lase fără şi să nu rănească pe cineva”, spune Mahomed.

Acum trei ani, Gaza era un loc sărac. Cu o economie la mila autorităţilor şi întotdeauna în declin. Locuitorii s-au încumetat atunci să voteze. A cîştigat Hamas. Şi majoritatea ţărilor lumii au refuzat să accepte verdictul armelor. S-a semnat la acea vreme un acord între autorităţile palestiniene, Statele Unite, Uniunea Europeană şi Israel.

Acum trei ani se putea cumpăra totul de la supermarket. Zi de zi este astăzi o luptă pentru subzistenţă. Din cele 27 de fabrici de pîine, doare 9 funcţionează. „Cozile sunt kilometrice. Aştepţi mai bine de patru ore ca să pleci, mai apoi, cu mîinile goale. Facem pîine în casă, fără drojdie. Magazinele sunt goale. Abia dacă găseşti ceva fasole uscată, verdeţuri sau năut, dar la preţuri foarte ridicate. Carmangeriile sunt închise. Patronii nu cumpără carne pentru că nu au cum să o conserve. Au bombardat pînă şi crescătoriile de pui”, explică Kayed, rezident în capitală.

Aproape un milion de persoane depind de ajutorul alimentar al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. Au întrerupt de mai multe ori acţiunile de împărţire a hranei şi totul din cauza Israelului care nu a permis ONG-urilor să-şi facă treaba.

În 2005 se vorbea despre mizerie. Dar nu se întîmpla ceea ce se întîmplă acum în oraşele din nordul Fîşiei Gaza. Apele reziduale, extrem de murdare, ies prin canale. Există 170 de staţii de epurare, dar nu funcţionează nici una. Din lispă de combustibil. 80% din populaţie a rămas fără apă potabilă. E colaps general. Mii de palestinieni nu pot ţine legătura din cauza serviciilor de telefonie fixă şi mobilă care nu funcţionează în parametri normali. Uneori nu ajung nici la înmormîntări... sau nici măcar nu află că cei dragi nu mai sunt.

18 comentarii

  1. constanteanu Said,

    imi este mila de ei :( viata este prea cruda

    Posted on 14 ianuarie 2009, 07:28

     
  2. Anonim Said,

    Da, intr-adevar iti provoaca mila. Insa de ce au votat hamas...de ce le permit teroristilor sa stea pe teritoriul lor? de ce , dupa ce au intrat in gaza la retragerea israelului, au inceput sa atace de acolo iar israelul? ce justificare mai aveau, in realitate?

    Sau e singura modalitate prin care niste extremisti ca hamas puteau castiga voturi in continuare?

    Daca stai si te gandesti, ce ar fi ca maghiarii de la noi sa se apuce de tras cu rachete in bucuresti sau in orice alt oras ca sa isi proclame independenta fata de romani? cum am reactiona noi atunci?

    Posted on 14 ianuarie 2009, 12:19

     
  3. Ana Said,

    Buna!
    Ingrositor!!!

    Am cautat "persoane interesate " la tine pe blog si nu am gasit,nu-ti pui,te rog? Multumesc

    Posted on 14 ianuarie 2009, 16:59

     
  4. Ana Said,

    ingrozitor*,am vrut sa scriu

    Posted on 14 ianuarie 2009, 17:00

     
  5. Brindusa Said,

    Ana, nu m-am gandit inca la aceasta optiune... Ar fi o idee... Multumesc pt. sugestie!

    Posted on 15 ianuarie 2009, 00:05

     
  6. Rami Said,

    Imaginile sunt terifante!
    Ce lume!:(

    Posted on 15 ianuarie 2009, 11:03

     
  7. Roncea Said,

    Ma alatur Anei! Acelasi lucru vroiam sa spun si eu!
    Cele bune,
    Victor

    Posted on 17 ianuarie 2009, 01:47

     
  8. Flavius Said,

    Servus...
    Interesant... si atit de trist... Mi-e teama ca lumea incepe sa uite...
    Cele bune!

    Posted on 25 ianuarie 2009, 21:18

     
  9. mashu Said,

    ce tristă e a 2 poză ...

    Posted on 5 februarie 2009, 11:18

     
  10. mashu Said,

    Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    Posted on 5 februarie 2009, 11:19

     
  11. Niko Said,

    Trist, foarte trist...
    Nu ii putem judeca pentru ca au votat asa! Fiecare om are ratiunea lui... fara sa mai vorbim de manipulare sau de lipsa informatiei.

    Posted on 12 februarie 2009, 14:12

     
  12. Anonim Said,

    Vorbesti de asemenea da "chemtrails". Dat in urmarire generala cu Google!

    blog italian: http://www.tankerenemy.com/

    If you understand english language check this: http://www.educate-yourself.org/ct/


    La revedere!

    Posted on 20 martie 2009, 17:46

     
  13. Mariana Said,

    Nu te-am ,,vazut " de mult timp. Sper ca totul e ok.
    Te astept aici cu o mică surpriză:
    http://de-vorba-cu-mine.blogspot.com/2009/03/hotarare-grea.html

    Posted on 23 martie 2009, 19:09

     
  14. Mihai Anton Said,

    hey, unde ai fugit? ...

    Posted on 26 martie 2009, 22:08

     
  15. Sorin M. Said,

    Va rog transmiteti mai departe acest anunt umanitar. Va multumesc!

    http://de-vorba-cu-mine.blogspot.com/2009/03/oprean-corina-mama-doi-copii-are-nevoie.html

    Posted on 30 martie 2009, 10:15

     
  16. flavius Said,

    Fie ca Lumina gîndurilor bune să vă învăluie, alături de toţi cei dragi! Paşte fericit!

    Posted on 18 aprilie 2009, 23:10

     
  17. Mihai Anton Said,

    uh, nu reusesc in niciun chip sa las un mesaj sau comment via hi5.

    ma bucur ca a fost liniste de Sarbatori, acu din nou la scoala, cu gandul la vacanta mare ... :)

    id-ul de mess e tonymichael2046.

    keep in touch!

    Posted on 23 aprilie 2009, 20:46

     
  18. Anonim Said,

    mi-ar face o deosebita placere sa scrii si despre poeziile din inchisori.despre cei ce au murit pt patrie si Dumnezeu.sunt atatia sfinti pe care nimeni nu ii stie.Lumea trebuie sa afle despre ei tu poti sa o faci.Devino ambasadorul cuvintelor mute....

    Posted on 9 noiembrie 2009, 16:12